Toate femeile se gândesc cel puțin o dată în cursul vieții la acel moment în care vor fi la menopauză.

Menopauza face parte din procesul biologic natural de îmbătrânire a organismului și aduce schimbări majore în viața oricărei femei. Ea nu trebuie văzută, însă, ca o perioadă de declin, ci ca un mod de a marca încheierea unui capitol, pentru a face loc unui nou început.

Menopauza nu este o boală, ci o provocare de a-ți privi corpul altfel. Este foarte important să-ți înțelegi organismul, să te informezi corect, să mergi la controale regulate la medicul specialist, ca să știi când și cum să acționezi.

Ce este menopauza?

Menopauza este procesul natural de îmbătrânire ce apare în momentul în care funcția ovulatorie devine absentă, iar producția de hormoni sexuali feminini (estrogen și progesteron), scade progresiv, ciclurile menstruale devin neregulate și, într-un final, încetează cu totul.  Există însă situații în care aceasta este indusă artificial în urma unor tratamente (chimioterapie, radioterapie) sau intervenții chirurgicale (histerectomie cu anexectomie bilaterală, ovarectomie)

În general, este un proces de lungă durată cu instalare progresivă (menstrele nu mai sunt lunare, ci o dată la 2-3 luni sau, dimpotrivă, sunt mai dese și survin la 2-3 săptămâni), dar, în unele cazuri, absența menstrelor poate să intervină brusc. Diagnosticul de menopauză este pus de medicul specialist și înseamnă absența totală a menstrei, timp de 12 luni.

Etapele instalării menopauzei

De regula, vârsta la care se instalează menopauza naturală este între 40 și 55 de ani, cu o medie de 51 de ani, și se întinde până la vârsta de 65 de ani.

Sunt, însă, cazuri în care procesul intervine înainte de 40 de ani, când este vorba despre menopauză prematură. Totodată, unele femei pot avea menstre și după vârsta de 55 de ani, situații care necesită o monitorizare atentă, pentru că exista riscul de hiperplazie de endometru (mucoasa uterină) și de cancer de sân.

Menopauza se împarte în trei perioade distincte:

1. Premenopauza: durează în medie 3-5 ani și debutează de regulă după vârsta de 45 de ani. Este perioada în care încep să apară ciclurile neregulate, cu fluxul menstrual mai abundent sau mai redus cantitativ, ca urmare a activității tot mai reduse a ovarelor, iar fertilitatea scade drastic.
2. Menopauza propriu-zisă: Reprezintă oprirea definitivă a menstruației și diagnosticul se stabilește după absența unei perioade de 12 luni a acesteia.
3. Postmenopauza: se refera la anii care urmează după menopauză. Și durează aproximativ 10-14 ani. În această perioadă, simptomele de tipul bufeurilor, de exemplu, devin din ce în ce mai rare, până dispar cu totul.

Simptomele menopauzei

Sunt reprezentate de toate manifestările care apar pe fondul carenței de estrogen. Indiferent de severitatea lor, manifestările menopauzei nu sunt tulburări grave, dar sunt complexe și pot cauza disconfort, uneori, intens. Intensitatea lor, precum și numărul acestora, sunt variabile. Unele femei sunt complet asimptomatice, tranziția spre menopauză având loc fără ca acestea să aibă tulburări majore.

Cele mai frecvente simptome ale menopauzei sunt:

• modificări ale părului, pielii și unghiilor;
• modificări la nivelul mucoaselor – uscăciune vaginală, dispareunie (jenă la contactul sexual), usturime la micțiune cu infecție urinară supraadăugată, pierderi involuntare de urină la râs, strănut sau la efort cauzate de scăderea tonusului musculaturii pelvine;
• țesut adipos în exces – predominant în zona abdominală;
• edeme palpebrale și ale mâinilor, adică “ochi umflați” dimineața, accentuarea pungilor și cearcănelor;
• dureri ale articulațiilor mici (mâini și picioare);
• creșterea tensiunii arteriale;
• tulburări de somn – insomnie, somn de calitate proastă;
• schimbări de dispoziție, atitudine pesimistă, depresivă, plâns facil, nervozitate, anxietate, atacuri de panică până la declanșarea unor patologii severe psihiatrice;
• bufeuri, caracterizate prin valuri de căldură – creșteri ale temperaturii centrale urmate de transpirații profuze (în exces) cu durată de câteva secunde sau minute. Acestea se pot repeta de câteva ori pe zi sau pe oră. Se asociază cu creșteri ale tensiunii arteriale, ale pulsului, atac de panică, disconfort general;
• stare generală de oboseală, rău general, amețeli, chiar pierderi ale cunoștinței.

Complicații asociate

Odată cu instalarea menopauzei, poate crește riscul de apariție a anumitor afecțiuni medicale, precum:

• boli de inimă și boli cardiovasculare;
• osteoporoză;
• incontinență urinară;
• degradarea funcției sexuale, scăderea libidoului
• degradarea funcției cognitive
• creștere în greutate.

Diagnosticul și analizele medicale recomandate în menopauză

Simptomele și manifestările care se produc în organism de cele mai multe ori pot sugera unei femei că se pregătește de menopauză. Totuși, controalele medicale de specialitate îți pot da siguranța unui diagnostic corect și a stabilirii unei scheme de tratament adecvate, dacă este cazul. Pentru stabilirea unui diagnostic, medicul va ține cont și de istoricul tău medical. Astfel, în această perioadă, se pot recomanda următoarele investigații medicale:

• screening uzual– hemoleucogramă, profilul lipidic, glicemie, transaminaze, sumar de urină;
• analize de sânge hormonale – pentru monitorizarea nivelului estrogenilor, a progesteronului, dar și a gonadotropilor (FSH, LH, prolactina);
• analiză de sânge pentru stabilirea nivelului vitaminei D (25-OH-vitamina D)– alături de testul DEXA, monitorizarea nivelului vitaminei D este importantă pentru depistarea osteoporozei;
• imagistică– mamografii sau ecografii mamare, ecografie utero-ovariană transvaginală, ecografie abdominală

Tratamentul recomandat

În ceea ce privește tratamentul, acesta este complex și depinde de particularitățile organismului. Se axează pe preparate ce ameliorează semnele și simptomele și previn sau tratează afecțiunile preexistente. În funcție de caz, tratamentul poate consta în:

• terapia hormonală  presupune administrarea de hormoni artificiali, estrogen și progesteron, ale căror efecte sunt remarcabile, reacțiile adverse ale organismului fiind minime. Această terapie are rolul de a diminua și reduce simptomele menopauzei însă nu poate fi administrată în orice condiții. Patologii precum accidentelor vasculare coronariene sau cerebrale, tromboza venoasă profundă, neoplaziilor genito-mamare, reprezintă contraindicații ale hormonoterapiei.

• medicație pentru prevenirea osteoporozei – administrarea de antioxidanți, calciu și vitamina D3
• tratamente nonhormonale –afecțiuni psihiatrice, cardiovasculare, neurologice
• adoptarea unui stil de viață sănătos

 

Recomandări generale

Până la instalarea completă a menopauzei, contracepția trebuie urmată prin protecție locală sau dispozitiv intrauterin dacă există anterior, întrucât există încă risc de sarcină nedorită.

Osteoporoza apare progresiv, dar în primii ani de la menopauză se pierde rapid masă osoasă, deci trebuie luate măsuri.

Creșterea în greutate poate fi controlată prin dietă strictă și mișcare fizică.

 

Dr. Radu Teodora