Ce este cardiotocografia?
Cardiotocografia (CTG) este o explorare simpla si non-invaziva care evalueaza starea de bine a fatului intrauterin. Aceasta presupune inregistrarea simultana a batailor cordului fetal si a activitatii uterine. Este o investigatie frecvent folosita in obstetrica, atat in evaluarea antenatala, cat si in timpul nasterii.
Cum se efectueaza CTG?
In timpul procedurii, gravida sta culcata pe spate sau pe partea stanga. Se vor aplica doi senzori pe abdomenul gravidei, unul la nivelul fundului uterin pentru a inregistra activitatea uterina, altul in dreptul inimii fatului pentru a inregistra activitatea cardiaca fetala. Fiecare senzor este fixat pe abdomen prin benzi elastice si este atasat printr-un fir la aparat. Bataile cardiace fetale se aud, iar impreuna cu contractiile uterine sunt redate pe monitor si inregistrate pe hartie. In mod uzual, in monitorizarea antepartum, testul dureaza 20 de minute. In cazul in care fatul este inactiv, este posibil ca explorarea sa surprinda un ciclu de somn fetal. In aceasta situatie gravidei i se va recomanda sa faca putina miscare, sa consume glucide, iar testul se va prelungi cu 20 de minute. In monitorizarea pe parcursul travaliului si a nasterii, CTG poate fi efectuata intermitent sau continuu. Dupa finalizarea examinarii, senzorii se vor indeparta de pe abdomenul gravidei si traseul obtinut va fi interpretat. Frecventa cu care se efectueaza CTG in monitorizarea antepartum depinde de indicatie, varsta gestationala si rezultatele testelor anterioare.
Ce varsta gestationala trebuie sa aiba sarcina pentru a putea fi evaluata cu ajutorul cardiotocografiei?
Generarea unui tipar al batailor cardiace fetale reactiv constituie un proces complex care necesita o dezvoltare adecvata a sistemului nervos si a cordului fetal. Aceasta este direct proportionala cu varsta gestationala. Sistemul nervos fetal este suficient de dezvoltat pentru a putea fi evaluat corespunzator prin CTG in jurul varstei de 28 de saptamani. Momentul initierii monitorizarii este decis de medicul obstetrician si poate varia de la caz la caz.
Este cardiotocografia sigura?
CTG este considerata o explorare extrem de sigura. Aceasta investigatie nu implica niciun fel de iradiere. CTG foloseste ultrasunete, la fel ca ecografia, pentru a detecta bataile cordului fetal si un senzor de presiune pentru a inregistra activitatea uterina.
Ce ne spune, mai exact, cardiotocografia?
Conceptul care sta la baza utilizarii cardiotocografiei este acela ca orice conditie care cauzeaza stres fetal sau hipoxie fetala (o oxigenare inadecvata a fatului) va determina o serie de adaptari care in final vor produce modificari ale ritmului cardiac de baza si ale tiparului activitatii cardiace fetale. Cardiotografia este, in esenta, o modalitate de a evalua starea de bine a fatului.
De ce este importanta efectuarea CTG pe parcursul sarcinii?
Exista multiple situatii care pot afecta oxigenarea fatului. Scopul monitorizării fetale pe parcursul sarcinii este de a identifica situațiile care preced hipoxia fetală, pentru a evita leziunile fetale si de a recunoaste stările alarmante intrauterine fetale, în vederea unei intervenții cât mai prompte și stabilirii timpurii a conduitei obstetricale. Deoarece exista o multitudine de situatii care pot genera stres fetal, indicatiile pentru efectuarea CTG sunt numeroase. Aceasta explorare nu este un test diagnostic pentru oricare dintre aceste situatii, insa are un rol adjuvant in managementul clinic pe parcursul sarcinii. Diagnosticul ramane responsabilitatea medicului obstetrician. Traseele CTG vor fi interpretate in contextul clinic individual al fiecarei paciente. Aportul adus de un traseu CTG normal este dat de excluderea unei stari de suferinta fetala si ne aduce o asigurare in plus ca sarcina evolueaza normal.
Ce se intampla daca am o monitorizare CTG anormala?
Luarea deciziilor referitoare la managementul obstetrical se va efectua având în vedere tipul de traseu înregistrat, dar și de contextul clinic individual al cazului. In fata unui traseu anormal, medicul obstetrician poate decide repetarea CTG, cresterea frecventei monitorizarilor, efectuarea unor explorari suplimentare, initierea unui plan terapeutic, internarea pacientei, inducerea travaliului sau planificarea operatiei cezariene. Este esential de inteles ca exista diferite grade de alterare ale traseului CTG. O monitorizare CTG anormala nu tradeaza neaparat o stare de compromitere fetala avansata, iar interventia terapeutica poate fi minima.
De ce este importanta efectuarea CTG in travaliu si in timpul nasterii?
Si in travaliu, la fel ca pe parcursul sarcinii, CTG are rolul de a exclude orice stare de stres fetal si de a asigura o stare de bine fetala. In plus, exista o serie de situatii predisponzante pentru suferinta fetala, care se pot concretiza numai in travaliu.
De asemenea, prin senzorul de presiune situat la nivelul fundului uterin, CTG permite obiectivarea si cuantificarea contractiilor uterine. In acest fel pot fi identificate situatii in care travaliul evolueaza prea lent sau prea rapid, iar medicul obstetrician poate decide dirijarea travaliului prin diverse interventii terapeutice.
Activitatea cardiaca fetala si activitatea uterina pot fi analizate individual, insa coroborarea acestor informatii, de exemplu prin aprecierea relatiei dintre bataile cardiace fetale si contractiile uterine, ofera medicului obstetrician o viziune mai ampla asupra starii fetale intrauterine si a felului in care acesta se adapteaza travaliului si nasterii. In acest fel pot fi decelate situatiile potential compromitatoare specifice travaliului. In functie de aceste date si de judecata clinica, medicul obstetrician poate decide terminarea nasterii pentru evitarea unor potentiale complicatii asociate unei nasteri dificile.
Prin aportul acestor date, CTG isi sedimenteaza rolul in monitorizarea intrapartum. In concluzie, utilizarea CTG reduce frecventa complicatiilor perinatale si are un rol adjuvant in desfasurarea normala a travaliului si a nasterii.